EDITORIAL. Declarația de Independență a Cataloniei, un balon de săpun spart de discursuri populiste și grave amenințări din partea Madridului

După ce o lume întreagă a fost ținută în suspans de liderul separatist Carles Puigdemont, marți, 10 octombrie, acesta a renunțat să declare imediat independența regiunii, evocând o „suspendare” în vederea unui dialog și semănând confuzie printre susținătorii săi.

„Guvernul Cataloniei și eu însumi propunem suspendarea efectelor unei declarații de independență”, a declarat Carles Puigdemont, fără a fixa un termen precis, într-o alocuțiune istorică ținută în Parlamentul catalan, plasat sub măsuri de înaltă securitate.

Anunțată la ora 18.00 (ora locală) declarația de independență a Cataloniei s-a amânt pentru ora 19.00, pentru ca apoi să se dovedească a fi un fel de soluție de compromis, în niciun caz un act decisiv.

Sute de mii de susținători ai independenței s-au strâns la Barcelona, în fața unor ecrane imense situate în Paseo Lluís Companys, lângă Arcul de Triumf, pentru a-și susține liderul.

Forțele de ordine nu se puteau vedea decât pe străzile adiacente manifestației.

Dacă liderii CUP (Candidatura Unității Populare­) erau primiți de mulțime cu ropote de aplauze, liderii partidelor care s-au opus secesiunii erau huiduiți și fluierați.

La ora 18.00 s-a anunțat că mult așteptatul discurs al liderul separatist se mai amână cu o oră.

Tensiunea din stradă a atins momentul culminant în momentul în care Puigdemont a fost chemat la tribuna Parlamentului regional pentru a explica „situația politică a Cataloniei”. Toată lumea aștepta cu sufletul la gură „declarația de independență”.

Manifestanții au început să strige „Si!Ya!Independencia!” (Da! Acum!Independență!) după care s-a lăsat o liniște profundă pentru a asculta declarația liderului, dar care avea să fie amânată spre sfârșitul alocuțiunii.

În momentul în care Puigdemont a spus că lasă loc dialogului, mulți dintre cei strânși în fața imensului ecran au protestat, unii dintre ei s-au întors și murmurând „miedica”(fricosule), „traidor” (trădătorule) sau „cobarde”(lașule) și au părăsit adunarea.

„Asistăm la o trădare inadmisibilă”, a spus organizația de tineret a CUP. După discursul lui Puigdemont tinerii din partid l-au acuzat că „împiedică dorința poporului” exprimată la Referendumul din 1 octombrie.

„Suntem cuprinși de indignare. Milioane de persoane rănite și pentru ce? Nu aveți rușine!”, au scris membrii grupului Junts pel Sí (Împreună pentru DA) într-o postare pe Twitter, referindu-se la decizia luată de Puigdemont și CUP.

Dacă Puigdemont s-a văzut ca un politician învins de propria-i decizie, protagonistul serii a fost președinta grupului Ciudadanos, din Parlamentul Cataloniei, Inés Arrimadas.

Într-un discurs populist care i-a emoționat până la lacrimi pe cei mai sensibili, Arrimadas practic i-a „desființat” pe Puigdemont și pe militanții secesionismului.

Mai multe voci din partidul ei au spus că emoționantul discurs i-a deschis calea spre fotoliul de președinte al Guvernului regional al Cataloniei.

Ceea ce se anunța ca fiind un moment de restriște pentru Spania și Europa nu a fost decât un balon de săpun, spart de discursuri populiste și grave amenințări din partea Madridului.

Astăzi, 11 octombrie, premierul Spaniei, Mariano Rajoy a convocat o ședință extraordinară a Consiliului de Miniștri unde se vor hotărî atât măsurile ce se vor lua în privința Cataloniei, cât și a liderului separatist Carles Puigdemont.