Prioritate în Consiliul Diasporei: Traficul de influență

După cutremurul nimicitor din Italia în care și-au pierdut viața sute de oameni, printre care și 11 cetățeni români, ne-am fi așteptat ca nou-înființatul Consiliu al Diasporei să trimită măcar un comunicat de presă în care să își exprime solidaritatea cu familiile distruse de tragedie. Nu mai vorbim de eventuale acțiuni umanitare care ar putea fi desfășurate la inițiativa acestei noi instituții oficiale a statului român.

Ce întreprinde consiliul? NIMIC! Zero barat! Nothing! Nada!  Nici comunicat, nici strategii, nici acțiuni umanitare. Înțelegem că președintele Consiliului, Marius Livanu, o face pe Magelan prin Vanuatu și Polinezia, unde le povestește românilor (poate și băștinașilor) de noua ordine din diaspora românească, unde el se vede un fel de rege Julien (al lemurilor din Madagascar).

Poate că încă se mai prăjește sub soarele tropical, având în vedere că nu a apucat să treacă pe la locul tragediei din Italia, mai ales că el însuși locuiește în acea țară.

Am putea crede că, urmând exemplul lui Livanu cel plimbăreț, și ceilalți membri ai Consiliului Diasporei au dispărut care încotro, în vacanțe, pe plajele Pacificului sau pe crestele înzăpezitului Kilimanjaro. Greșit! Domnii și doamnele consilieri și consiliere dezbat on-line probleme urgente legate de diaspora.

Bunăoară, un „consigliere” din Irlanda, pe numele său MariusMaroșan, le cere colegilor săi, „urgent”, să aprobe prioritatea numărul unu a Consiliului: trafic de influență pe lângă primarii din România.

Acuzația poate părea dură, însă vă lăsăm să judecați singuri după ce veți citi cererea „urgentă” a lui Maroșan, într-o problemă pe care el o vede „prioritatea” diasporei:

mariusmarosan

Așadar, Maroșan se știe cu primarul din orașul lui natal, ceea ce nu este un lucru rău, doar e tatăl prietenului său. Dar Maroșan vrea să profite de o asemenea relație și să obțină „susținere pe plan local” a unor proiecte ale consiliului precum „cel de la Suceava”.

Pentru cine nu știe, la Suceava s-a desfășurat o paranghelie în numele diasporei, organizată de baroni județeni și locali, stropită cu vinoase și spirtoase, însoțite de mici și sarmale, în dulcele stil românesc. De ce nu s-ar face o chermeză și în orașul lui Maroșan? Și dacă omul are relații la primărie, poate pune o vorbă bună să organizeze niște „Zile ale Diasporei” la Adunații Copăceni, că sigur există și pe acolo fii ai satului plecați după o pâine amară în cea străinătate. Asta dovedește că la unii gena de  traficant de influență, de manglitor și spărgător de semințe nu dispare niciodată, oricât de mulți ar fi anii pe care i-a trăit afară.

Ce îi răspunde Tommy Tomescu, prim-vicepreședintele Consiliului Diasporei, lui Marius Maroșan?

Citește mai departe AICI!