Home LEGISLAȚIE Victor Ionescu (PNL) despre votul prin corespondență: „ne lovim de majoritatea parlamentară”
Victor Ionescu (PNL) despre votul prin corespondență: „ne lovim de majoritatea parlamentară”

Victor Ionescu (PNL) despre votul prin corespondență: „ne lovim de majoritatea parlamentară”

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Proiectul de lege pentru votul prin corespondență a fost finalizat de PNL și depus la Parlament. Potrivit PNL, dacă va fi votată, legea se va aplica la alegerile prezidențiale, parlamentare, europene și la referendumurile naționale.

ionescu pnl diaspora

Potrivit aceluiași proiect, numărul parlamentarilor pentru diaspora ar urma să se dubleze.

Iată cum este definit votul prin corespondență în proiectul PNL, în urma căruia milioanele de români din străinătate ar putea vota fără să stea ore în șir la cozi infernale:“Prin vot prin corespondență se înțelege exercitarea dreptului de vot prin expedierea documentelor ce cuprind opțiunea de vot prin intermediul serviciilor poștale către Biroul Electoral al circumscripției electorale pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate.”

Copreședintele Partidului Național Liberal filiala Diaspora, Victor Ionescu, a răspuns întrebărilor noastre legate de proiectul legii votului prin corespondență.

Au rămas mai puțin de 2 luni până la vacanța parlamentară, care credeți că sunt șansele reale ca legea să fie votată până atunci?

«Așa cum ați văzut, au avut loc luni (20 aprilie – n. red.) consultări la Cotroceni și toate partidele și-au asumat legea votului prin corespondență. Dar cu toate acestea, PSD-ul nu a venit cu nicio propunere de modificare, practic ei au luat legea așa cu am propus-o și au zis că e bună.

Într-adevăr, mai sunt două luni până la vacanța parlamentară, ultimul termen și cel mai îndepărtat ar fi undeva prin octombrie, dată până la care trebuie aprobată, ca să poată intra în vigoare din 2016. Legislația impune ca actul normativ să intre în vigoare cu un an înainte, ca să poată funcționa în anul electoral ce urmează.
Din acest punct de vedere, agenda este foarte încărcată în aceste două luni.

Dacă mă întrebați pe mine personal, eu am rețineri în privința adoptării acestei legi până la vacanța parlamentară. Am rețineri pentru că semnalele din partea partidelor de guvernele sunt doar verbale, ele nu au făcut nimic concret până la această oră.

Ei ar putea oricând să spună că e bună, să o treacă prin comisie, să o aducem în Parlament și să o votăm. Dar de la vorbă la faptă e drum lung.»

Votul prin corespondență presupune folosirea oficiilor poștale din peste 150 de țări. Cum veți realiza acest lucru pentru a fi siguri că votul va ajunge în siguranță? V-ați gândit să semnați protocoale cu serviciile poștale din toată lumea?

«Cred că până nu va trece legea de comisiile de specialitate din Parlament și de votul plenului, deocamdată nu putem vorbi de o reglementare a votului. Pe de altă parte, eu cred, că din punct de vedere tehnic, se va găsi o soluție rezonabilă. Concret, nu avem nimic pregătit o dată ce legea nu a apărut, este ilegal. Nu ai cum să pregătești nimic până la adoptarea legii. Nu ai cum să începi discuții cu marile companii de curierat, care ar putea intra într-o licitație internațională.

Cel mai probabil se va face o licitație internațională, iar compania care va oferi cel mai mic preț va câștiga, conform legislației din România.

Nu este o obligație ca poșta dint-o anumită țară, sau din mai multe țări, să se ocupe de această chestiune.
Aici e vorba de bani până la urmă, și fiind bani publici, va fi o licitație internațională, la care vor participa atât oficiile poștale internaționale cât și marile companii de curierat.»

Care sunt elemente de siguranță necesare pentru validarea votului exprimat prin corespondență?

«La asta o să se lucreze, probabil AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) se va ocupa de acest lucru. Fiind o instituție apolitică va găsi o formulă foarte bună. În acest moment nefiind nimic aprobat, vor trebui adoptate niște norme de aplicare a legislației și acolo cu siguranță specialiștii de la AEP vor lucra pentru a găsi cele mai bune soluții.

Vor avea la dispoziție legislațiile din alte țări de unde se vor putea inspira, deoarece afară există multe modele de acest gen.»

Se va adopta un model legislativ din afară?

«Legislația, în general, este de inspirație externă, pentru că în România nu a mai existat o astfel de lege și să știți că nu se inventează roata acum.

Nu va fi 100% importat modelul, dar vor fi aplicate mai multe modele și se va vedea care a funcționat cel mai bine. Din punctul meu de vedere, așa ar trebui să fie, tocmai pentru a exista cât mai puține probleme.

Trebuie să ținem cont că e prima dată când se va vota așa, sigur vor exista probleme, nu au cum să nu apară.»

Care este modelul din care s-a inspirat PNL-ul la pentru redactarea acestei legi?

«Asta vă pot spune colegii mei de la Comisia de Cod Electoral, eu nu sunt parlamentar și nu am făcut parte din acea comisie. Ceea ce pot spune e că s-au luat mai multe legislații din alte țări și au încercat să creioneze ceva pentru România.

Eu cred că marele avantaj îl constituie faptul că legea este foarte mică și destul de clară, nu are sute de pagini ca să nu înțeleagă nimeni nimic și nu prea lasă loc de interpretări.

Ne-am dorit ca acest proiect să fie transparent și să ajungă la toată lumea, în special la cei care votează.»

Expedierea plicului va fi gratuită? Cine va suporta cheltuielile? Cine va fi vinovat dacă proiectul nu ajunge la timp sau dacă proiectul nu trece de parlament?

«Actuala majoritate parlamentară. Oricât și-ar dori PNL-ul să introducem legea pe ordinea de zi, pentru a fi votată, ne lovim de majoritatea parlamentară, deci vina nu aparține decât acestora.

Dacă până la vacanța parlamentară sau, hai să spunem, în octombrie, legea nu va trece de Parlament, e clar că ea nu va putea fi aplicată pe anul electoral 2016, iar vina le va aparține în totalitate actualei coaliții care formează Guvernul și în special a PSD-ului, pentru că ei au majoritatea.

Avem speranța că după întâlnirile de la Cotroceni a președintelui Iohannis cu partidele politice lucrurile se vor mișca un pic mai repede și mai bine.»

De ce credeți că se tergiversează acest proiect normativ?

«Este un lucru foarte interesant, o dată cu legislația pentru votul din Diaspora, se va schimba și modalitatea de vot, adică va exista votul pe liste, iar Diaspora va fi considerată o singură circumscripție și atunci aici apare o altă miză, miza numărului de parlamentari. În contextul în care Parlamentul României se va reduce din 2016.

Ori, în acest moment, există propunerea ca pe diaspora să existe 12 parlamentari și care, după calculele noastre, PNL-ul va lua 8-9 mandate, restul vor merge spre celelalte partide. Atunci pentru un Parlament numeric mai mic, rolul reprezentanților Diasporei va crește mult mai mult.»

Ce strategie veți aplica pentru a evita fraudarea votului?

«Așa cum v-am mai spus, această strategie va fi gândită și va apărea după ce legea va fi aprobată.»

Cum credeți că va fi posibilă înregistrarea în registrul electoral al alegătorilor cu domiciliul sau reședința în străinătate care optează pentru exercitarea votului prin corespondență?

«Aici am să vă dau exemplul Germaniei, care ar trebui aplicat și la noi.

Toți cetățenii de naționalitate germană din afara granițelor votează la toate alegerile, dar votează pe baza domiciliului din țara mamă. Ceea ce le dă dreptul să voteze inclusiv primarul, chiar dacă ei nu locuiesc acolo.
O asemenea formulă aplicată și în România ar asigura o mai mare reprezentativitate a voturilor.»

Cum poate fi cererea trimisă prin poștă? Cine garantează că a fost trimisă de semnatar?

«O dată aprobată legea, vor trebui să apară și norme și metodologii de aplicare a acesteia, care practic vor explica pas cu pas care va fi modul de aplicare a acesteia.»

Nu ar trebui ca alegătorul să se întâlnească față în față cu un funcționar care să certifice intenția și identitatea sa?

«Chestiunea asta sună foarte bine, dar lucrul ăsta e foarte complicat, ținând cont de numărul mic de personal diplomatic din afară.

Totuși, cred că MAE (Ministerul Afacerilor Externe) ar trebui să se implice și să ajute organizarea alegerilor, evident echidistant și transparent. Ajutorul lor constituind o componentă de bază a întregii metodologii.»

Se va lua în calcul suplimentarea numărului de secții de votare și, evident, a personalului?

«Acesta este un alt element care se discută, și din punctul meu de vedere e necesar ca numărul secțiilor de votare să fie mărit.

Dacă până acum ele erau organizate de tot ceea ce înseamnă infrastructura MAE, o dată ce vor trece la AEP cred că aceștia vor găsi soluții optime pentru a le organiza.

În ceea ce privește numărul reprezentanților partidelor politice din secțiile de votare și acest lucru este în studiu. Trebuie văzut dacă numărul lor trebuie modificat.

Cei care au participat la alcătuirea legii se vor sprijini pe experiența MAE și se vor pune de acord pentru a pune în aplicare cât mai bine acest act normativ. »

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

LEAVE YOUR COMMENT

Tu dirección de correo electrónico no será publicada. Los campos obligatorios están marcados con *

TERMENI ȘI CONDIȚII

Preluarea de informatii de catre alte site-uri web poate fi facuta numai in acord cu termenii agreati de catre www.inforoes.com in limita a 500 de semne, dar fara a depasi jumatate din articolul sau stirea in cauza, asigurandu-se astfel atat libera circulatie a informatiei, cat si caracterul de "revista a presei" sustinut de paginile de internet in cauza. Preluarea integrală a materialului se realizaza doar cu acordul www.inforoes.com sau cu precizarea "Preluat integral de pe www.inforoes.com" (întotdeauna însoțit de un link către materialul preluat). Dumneavoastra sunteti singurul responsabil atat fata de terti, cat si fata de www.inforoes.com in legatura cu accesarea/utilizarea/exploatarea Continutului. Pentru mai multe informati consulta TERMENI ȘI CONDIȚII